Aurul este unul dintre cele cateva metale cunoscute care se gaseste sub forma pura in natura. Este moale, maleabil si nu se corodeaza. Totusi, aurul prelucrat sub forma diverselor obiecte este rareori pur. De obicei, el este amestecat in diverse aliaje, natural sau intentionat, cu alte metale, cum ar fi argintul sau cuprul. Aceste adaosuri in componenta aurului sunt cele care se corodeaza, deseori provocand coroziunea la suprafata obiectelor de arta sau in interiorul acestora, cauzand fragilitatea aurului ca suport al unui artefact. Obiectele din aur trebuie manuite cu atentie pentru a preveni zgarierea sau deformarea lor. Aurul antic este foarte fragil si de aceea necesita o intretinere si un suport special pentru a evita craparea sau spargerea lui. Materialele din aliaje cu argint sau cupru, care se corodeaza, nu trebuie alaturate obiectelor din aur.
Frumusetea si luciul aurului incurajeaza colectionarii la indepartarea depozitelor si coroziunilor ce-i intuneca suprafata. In orice caz, atunci cand aurul este scos dintr-un santier arheologic, nu este intotdeauna inteleapta indepartarea coroziunilor. De multe ori, metalul nu poate fi curatat fara riscul de a-l distruge. Pe langa faptul ca diversele depozite sau zone corodate pot da indicii asupra contextului istoric si a modului de folosire al obiectului de catre oamenii din timpuri stravechi, aceste imperfectiuni pot oferi dovada autenticitatii artefactului.
Toate aceste informatii pot fi pierdute prin curatarea obiectului din aur. Daca este necesara o decizie privind indepartarea coroziunilor, este recomandabil sa contactati un profesionist in conservare arheologica.
In timp ce obiectele de arta din aur sunt expuse sau depozitate, ele pot fi acoperite de murdarie sau praf, care pot fi inlaturate cu o pensula de acuarela fina si uscata. Aplicati alcool etilic (ce se gaseste in orice farmacie) pe obiect cu tampoane de bumbac sau o carpa moale pentru a indeparta depozitele de grasimi, avand grija sa nu zgariati obiectul de arta. Daca zona corodata se extinde, nu lustruiti aurul, intrucat suprafata se va zgaria si detaliile fine ale artefactului vor fi indepartate. Contactati un restaurator pentru identificarea cauzelor coroziunii si pentru indepartarea acesteia, daca este necesar. Repararea unui obiect din aur trebuie intotdeauna facuta de un profesionist pentru ca valoarea sa nu-i fie afectata.
In ceea ce priveste bijuteriile, aurul pur (1000‰) este prea moale si de obicei se amesteca cu alte metale (aliaje) pentru al face mai tare. Metalele care se folosesc in amestec cu aurul, pentru a-l intari, pot modifica culoarea acestuia, rezultand astfel un aur de diferite nuante de galben, alb si rosu.
Karatul indica cantitatea de aur pur din aliaj. Cu cat procentul de aur pur este mai mare cu atat sunt si mai multe karate.
Marcaje ce se pot intalni pe bijuteriile din aur Trebuie sa existe un marcaj cu karate pentru a fi siguri ca insemnul este corect, mai trebuie sa existe si insemnul firmei producatorului si tara de origine.
Exista cativa factori care influenteaza valoarea unei bijuteri din aur: Design – designul bijuteriilor le creste valoarea mai ales daca este unicat. Finisajul – finisajele speciale ale aurului cum ar fi de exemplu: mat sau sablat se adauga la costul bijuteriei din aur.
Argintul este cel mai reflectiv si accesibil dintre metalele pretioase. Pretul sau scãzut permite prelucrarea sa intr-o manierã impunãtoare si inovatoare. Bijuteriile din argint “Sterling” deseori sunt prelucrate de cei mai renumiti designeri si pot ajunge la preturi cuprinse intre 100$ si mii de dolari. Standardul de calitate al obiectelor din argint este cel Sterling care are in compozitie 92,5 % argint si 7,5 % cupru. Marcaje: In general -Sterling Silver; Cel american -925; Cel european -935; Cel frantuzesc -800; Cel rusesc -88 sau 84.
Diamantul este piatra celor nascuti in aprilie si piatra pretioasa aniversara pentru implinirea a 10 si 60 de ani de casnicie. Diamantul a fost descoperit in anul 500 i.Ch. in India. Numele de ‘diamant’ vine din grecescul ‘adamas’, care inseamna ‘ de necucerit’ -sugerand eternitatea iubirii. Inca de la grecii antici diamantul este simbolul traditional al iubirii. In aceea vreme se credea ca acestea sunt picaturi de roua intarite sau aschii din stele sau fulgere cristalizate.
Diamantul – cea mai tare substanta cunoscuta de om, este carbon cristalizat, care are calitati unice de a reflecta lumina. Pentru ca este compus dintr-un singur element, diamantul este cea mai pura dintre pietrele pretioase. Diamantul este o piatra incolora, dar se pot intalni si diferite nuante cum ar fi albastru, galben, rosu, verde si roz.
Valoarea unui diamant este data de urmatoarele elemente: Taietura – Claritatea – Culoarea – Greutatea (karat)
Platina (simbol Pl) a fost acceptata ca metal pretios numai dupa a doua jumatate a secolului 19 si are luciu si culoarea alba. Este rar si mai greu decat orice metal pretios si se considera a fi mai pretios decat aurul. Platina este deseori folosita pentru a fixa cele mai valoroase pietre, pentru a se realiza astfel cele mai rafinate bijuterii. Platina tine cel mai sigur pietrele pretioase, deoarece taria si culoarea sa neutra sporeste stralucirea si profunzimea diamantelor si a pietrelor pretioase. Datorita densitatii si greutatii sale, se poate remarca o diferenta intre platina si alte metale pretioase
Platina pentru a fi recunoscuta nu se marcheaza cu insemnul ‘karat’. In Statele Unite se marcheaza cu PT sau PLAT. In Europa, platina se recunoaste dupa urmatoarele marcaje: 950 sau PT950.
Pentru ca platina este cel mai pur metal, rar provoaca reactii alergice. Exista un interes crescand in ceea ce priveste bijuteriile de platina in toata lumea, verighetele fiind cea mai bine vanduta categorie. In grupa platinei, sunt incluse 6 metale asemanatoare: platina, paladiu, rodiu, ruteniu,iridiu si osmiu.
Frumusetea radiantã unui sirag de perle a atras atentia mireselor timp de secole. Greci antici spun cã perlele atunci când sunt purtate de tinerii cãsãtoriti pot duce la implinirea fericirii matrimoniale si impiedica tinerele proaspãt cãsãtorite sã plangã. In timpul Cruciadelor din epoca mijlocie, perlele erau cadoul ales de cãtre un cavaler pentru domnita sa. In secolele 14-15 la nuntiile regale toata lumea, incepând cu miresa si terminând cu invitatii de sex masculin, erau impodobiti cu impresionante aranjamente de bijuterii cu perle.
In epoca modernã, perlele de culturã au impodobit miresele secolului 20, cum ar fi Regina Elizabeth II, rãposata Jaquelin Kennedy Onasis si Elizabeth Taylor. ….Perlele « de culturã « sunt perlele care sunt practic ‘readuse la viatã’ atunci când un muncitor introduce artificial un bob de nisip. Scoica-gazda este lãsatã inapoi in apa si dacã totul merge bine, ea depune in jurul bobului, strat peste strat o substanta formând in final o perlã indeajuns de mare pentru a fi recoltatã.
Bineinteles, unele scoici produc in continuare perle fãrã nici un ajutor secretând aceea substanta in jurul unui iritant natural care ajunge in interiorul lor. Oricum acestea sunt rare. Prin cultura se realizeazã cu mult mai multe perle decât in mod natural.
www.fix-service.ro